Din ciclul tunurilor date de “brokerii de asigurare”. Cine a ţepuit Euroins?

February 11, 2010

Euroins nu a primit de la câteva companii de brokeraj mai multe sute de mii de euro, bani care reprezintă prime de asigurare încasate de intermediari şi nedecontate la asigurător. Ghilimelele din titlu îşi au rostul, pentru că în spatele acestor firme stau nişte ţepari care s-au folosit atât de încrederea clienţilor cât şi de cea a partenerilor de afaceri.

Cea mai mare ţeapă a fost dată de Sigma Broker, companie care nu a trimis către Euroins prime de 1,5 milioane lei (RON). Pe locul doi, brokerul Eli, cu o gaură de 1,147 lei. Acelaşi broker avea de plătit şi către Uniqa Asigurări prime de 288.259 lei. Reliance Broker are datorii de 105.204 lei, tot către Euroins. Care este partea nashpa din această afacere? Că Euroins trebuie să plătească despăgubirile, chiar dacă nu a încasat banii din prime.

Posibil scenariu:

Clientul cumpără o poliţă de asigurare prin broker. Brokerul are un “gentleman agreement” cu un insider din compania de asigurări. Practic, dacă nu se produce nici o daună, banii plătiţi de client sunt împărţiţi frăţeşte între broker şi omul din compania de asigurări. Dacă însă apare o daună, atunci brokerul trebuie să transmită prima de asigurare către compania emitentă a poliţei. Tot cu ştiinţa insiderului, care face ca poliţa respectivă “să devină acoperitoare de risc”. Dacă nu apare dauna, clientul asigurat este de fapt neasigurat.

Euroins a deschis deja proces împotriva Eli Broker, iar CSA a interzis activitatea acestui intermediar. Cu ceilalţi “parteneri de afaceri” a încheiat nişte acorduri de plată, prin care brokerii s-au angajat că plătesc datoria în rate. Dacă nu-şi vor ţine promisiunile, atunci se va ajunge tot la suspendarea activităţii şi la procese.

Reţeta este aceeaşi ca şi în cazul Capital&Alliance – Allianz-Ţiriac. Brokerul Capital&Alliance avea, în primăvara anului trecut, prime nedecontate către asigurător de peste 400.000 lei. Culmea este că tot Capital&Alliance strigă “hoţul!”.

Advertisements

Despre sindicatele noastre, cele de toate zilele

February 11, 2010

Cum era de aşteptat, sindicatele ameninţă din nou cu greve generale, mitinguri de protest şi fac planuri comune de revendicări.

„Cartel Alfa”, acest supra-mega-sindicat a anunţat, prin vocea liderului său, Bogdan Hossu, un calendar al protestelor ce vor urma până în luna mai. Nemulţumirile sindicatelor? „Actele normative ale Guvernului din ultima perioadă cu privire la disponibilizări şi reducerea veniturilor salariale ale bugetarilor”.

În urmă cu mai bine de jumătate de an, un binecunoscut om de afaceri, declara pentru Business Standard că dacă solidaritatea se va concretiza în România doar prin greve, atunci vom ieşi din criză undeva prin 2014. Read the rest of this entry »


Din nou… despre RCA

February 8, 2010

Asigurătorii au decis astăzi, după aproape un an de zile în care reprezentanţii Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI) au şters pe jos cu un segment important al acestei pieţe financiare, să (re)explice cum stă treaba cu poliţa RCA. Read the rest of this entry »


Reteta spagii: pacient – golan cu bani, vraci – ziarist pafarist

January 28, 2010

Una bucata golan cu bani, suferind de deranjament de interese, cauta una bucata ziarist pafarist, pentru insanatosire grabnica. Identificare rapida, pe fondul crizei de lichiditati din buzunarele ziaristului pafarist. Golan cu bani acuza dureri “senzationale”. Ziarist pafarist prezinta colegiului de cititori cazul senzational al golanului cu bani. Exclusa anamneza. Excluse alte opinii. Folosit doar sursa=golan cu bani. Deranjamentul de interese al pacientului persista. Criza de lichiditati din buzunarele vraciului se atenueaza. Senzational!!!!!!!!!!!!!!!! Pacientul pleaca in cautarea altui vraci. Supriza!!!!!!!!!!!!!!!! Il gaseste!

David Randall (fost redactor sef adjunct The Observer), autorul cartii Jurnalistul universal:

“Desi se intampla uneori, in general oamenii nu se ofera sa ajute ziarele din spirit caritabil. Ei vor sa-si distruga adversarii politici, de afaceri sau personali, sa serveasca un interes (sau sa compromita o cauza rivala), sa se razbune sau sa puna pe cineva in dificultate. Acestea si altele la fel de obscure pot fi ratiunile ce ii determina sa va ajute. Cei mai multi au un motiv anume pentru care doresc ca un articol sa fie publicat. Aceasta nu inseamna ca articolul nu ar trebui sa apara deloc, ci va avertizeaza ca trebuie sa fiti cu bagare de seama”.

Aceeasi sursa, despre caracterul ziaristului: “Aproape orice om inteligent poate, daca este hotarat, sa devina un reporter competent. Dar, pentru a va ridica deasupra acestui nivel, pentru a fi bun sau foarte bun, trebuie sa aveti cu adevarat talent si fler fie pentru documentare, fie la scris, fie pentru ambele. Si mai trebuie sa aveti caracterul potrivit pentru ca, daca este vreun lucru care diferentiaza reporterii extraordinari de cei obisnuiti, acesta este caracterul.”


Examene şi falimente

January 27, 2010

De ceva timp sunt în sesiune. Pentru examenul de vineri mi-am ales ca temă falimentele bancare din România. Acelea din perioada 1997-2001. Care nu s-au închis până astăzi. Şi, probabil, nu sunt şanse serioase ca lichiditatorii să finalizeze prea curând procedurile. Zilele trecute, la primăria din Buftea, unde ma documentam pentru un mare si frumos material, am vazut un afiş al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, prin care se anunta vânzarea la licitatie a unui teren aflat în “grădina” Băncii Turco-Române.

Lichiditatorii spun că in legea falimentului nu este precizată perioada de timp necesară pentru închiderea unui astfel de proces. Mai mult, ei spun că doar în SUA falimentele se închid în doi ani. Că americanii au o lege în care se precizează acest lucru. În Franţa, de exemplu, îmi spunea avocatul Gheorghe Piperea, există proceduri deschise din 1991 şi nefinalizate.

Un scurt remember: în 1998, volumul creditelor neperformante din sistemul bancar românesc depăşea de două ori şi jumătate capitalul băncilor. Instituţiile care aveau credite neperformante atrăgeau bani de la celelalte bănci cu dobânzi de 300-400%. Asta se întâmpla în condiţiile în care dobânda pieţei era de 50-60%.


4 paşi ai executării silite, în cazul datornicilor la bănci

January 25, 2010

Băncile au intensificat procedurile de executare silită a clienţilor care nu-şi mai pot plăti creditele. Dintre cele 41 de bănci, doar câteva publică anunţurile de licitaţie sau de vânzare pe site-urile proprii. Dar, potrivit Codului de procedură civilă, licitaţiile organizate de bănci trebuie să fie anunţate primăriilor şi judecătoriilor. Astfel, avizierele primăriilor sunt, astăzi, pline de înştiinţările transmise de către instituţiile de credit.

Mai multe puteti citi aici


Atenţie manageri! Recesiunea aduce fraude mai multe şi mai mari

January 19, 2010

raudele financiare din Marea Britanie au rupt bariera de 2 miliarde de lire sterline în 2009 şi experţii se aşteaptă ca nivelul acestora să crească în următorii trei ani. O analiză realizată de compania britanică de consultanţă BDO LLP arată că pierderile companiilor private şi din sectorul public, cauzate de fraude, au crescut anul trecut atât ca număr cât şi ca dimensiune.

BDO, care este una dintre dintre cele mai mari companii britanice specializate în investigarea fraudelor, estimează că acest val de activităţi frauduloase reprezintă doar un semnal al lucrurilor care vor urma. Compania avertizează că piederile cauzate de fraude ar putea depăşi 5 miliarde de lire sterline chiar în următorii doi ani. Mai multe puteţi citi aici